Guvernul discută, marți, directiva UE privind garanțiile pentru copiii inculpați în cauzele penale

„Scopul directivei acela de a stabili garanții procedurale pentru minorii care sunt persoane suspectate sau acuzate în proceduri penale astfel încât aceștia să fie în măsură să înțeleagă desfășurarea procedurilor și să își exercite dreptul la un proces echitabil, precum și de a preveni recidiva în cazul copiilor și de a promova integrarea socială a acestora. Cea mai mare parte a dispozițiilor acesteia sunt deja transpuse în legislația națională, în special prin prevederile Codului de procedură penală și ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, conform expunerii de motive a proiectului de hotărâre.

Potrivit sursei citate, există însă și o serie de prevederi ale directivei care necesită adaptarea legislației interne, acestea fiind în special dispoziții din domeniul dreptului minorului la informare, dreptul la evaluare individuală și la evaluare medicală, dreptul la informare al părinților sau tutorelui minorului.

Astfel, „articolele menționate obligă statele membre a asigura pentru toți minorii exercitarea dreptului la informare asupra unor aspecte specifice, cum ar fi:

– principalele etape ale procesului penal;

– dreptul ca titularii răspunderii părintești să fie la rândul lor informați cu privire la drepturile minorului în cursul procesului penal;

– dreptul la protecția vieții private, în condițiile legii;

– dreptul de a fi însoțiți de titularii răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale;

– dreptul la o evaluare individuală încă din etapa urmăririi penale, în cazul în care minorul este trimis în judecată, cu excepția cazului când acest fapt ar fi contrar interesului superior al minorului;

– dreptul la utilizarea cu precădere a măsurilor alternative detenției în cursul procesului penale, precum și dreptul la reexaminarea periodică a detenției;

– perioada pentru care poate fi dispusă privarea de libertate, condițiile pentru prelungire și durata maximă acesteia;

– dreptul de a se prezenta în persoană la proces;

– dreptul de a formula căi de atac, conform legii;

– dreptul la un tratament specific în timpul privării de libertate”.

Potrivit sursei menționate, toate informațiile privitoare la desfășurarea procesului penal și la drepturile minorului trebuie comunicate acestuia într-un limbaj simplu și accesibil, adecvat vârstei sale. De asemenea, toate informațiile privind drepturile minorului în cursul procesului penal trebuie să fie comunicate și titularilor răspunderii părintești, iar la efectuarea actelor de procedură care implică prezența minorului, aceștia trebuie citați, cu excepția cazului în care organul judiciar apreciază că prezența lor ar fi contrară interesului superior al minorului ori ar fi de natură să aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal.

„Conform prevederilor directivei, minorul are dreptul la efectuarea unei evaluări individuale în ceea ce îl privește, în cel mai timpuriu stadiu adecvat al procedurilor și, cu excepția cazului în care acest lucru ar fi contrar interesului superior al minorului. Directiva obligă de asemenea la exceptarea minorului de la acoperirea cheltuielilor de judecată ocazionate de efectuarea înregistrărilor audio-video. În prezent, Codul de procedură penală exclude în mod expres de la acoperirea de către suspect sau inculpat doar cheltuielile cu acordarea asistenței juridice obligatorii. Directiva prevede aplicarea regulilor speciale privind minorii tuturor persoanelor care erau copii în momentul când au început să facă obiectul procedurilor, dar care ulterior au împlinit vârsta de 18 ani, dacă acest lucru este adecvat ținând seama de toate circumstanțele cauzei, inclusiv gradul de maturitate și gradul de vulnerabilitate ale persoanei vizate”, se mai arată în expunerea de motive.

Conform sursei amintite, este instituită și regula prezumției de minoritate, ceea ce înseamnă că ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta suspectului sau a inculpatului și există motive pentru a se considera că acesta este minor, persoana respectivă va fi prezumată a fi minor.

Statele membre sunt obligate să instituie regula potrivită căreia rezultatele examinării medicale a minorului privat de libertate, efectuate în locul de deținere, sunt avute în vedere pentru a aprecia capacitatea acestuia de a fi supus actelor sau măsurilor dispuse în cursul procesului penal.

Alt act normativ care figurează pe ordinea de zi a ședinței Guvernului, afișată pe site-ul Executivului, este proiectul de modificare a HG 838 din 2015 pentru aprobarea participării României la Studiul internațional pentru procesul de predare-învățare, dezvoltat de OECD-TALIS 2018.

Pe agenda Executivului apare și proiectul de HG privind actualizarea adresei, valorilor de inventar și a codului de clasificație ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Mediului.

Totodată, Cabinetul Dăncilă are un proiect care vizează și HG 1486/2005 privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi.

Nu în ultimul rând, două memorandumuri sunt înscrie pe ordinea de zi a ședinței de marți a Guvernului:

1. Memoradum cu tema: Prezentarea opțiunilor pentru utilizarea instrumentelor de finanțare specificate de Directiva (UE) 2018/410 și decizia României privind implementarea acestora.

2. Memorandum cu tema: Aprobarea transmiterii de către Guvern, prin Secretariatul General al Guvernului, a unei cereri către Consiliul General al municipiului București, privind emiterea unei hotărâri care are ca obiect trecerea a două terenuri cu suprafețele de 388,10 mp și 390,15 mp, situate în bd. Mircea Vodă, nr. 44, sector 3, București, din proprietatea municipiului București, în domeniul public al statului, în vederea dării acestora în administrarea Ministerului Finanțelor Publice.

Foto: Mediafax Foto / Andreea Alexandru